SACRA EROTICA

SUBLIMARE

11256492_909791952395533_910086870_n

eu simt
iubirea este un labirint eliberat de idolii mentali

nu am mai închis pleoapele alessiei de anul trecut
era o seară lipsită de vin liturgic
păream nativi în durere
cineva desenase pe tavan un stârc cu cioc sabot
întrebările noastre erau asemeni gloanţelor cu fosfor
pe hol
sufiştii celebrau ziua sfântului vitus
mă rugam să cadă peste noi o bombă tallboy
sau să fim ţinta lui schwerer gustav
mda
aveam un singur pat iar printre picioarele alessiei trecea nilul albastru
puteam muri ca un arbore-mamut peste care a trecut landkreuzer
fericit că am înţeles sublimarea
fericit

eu simt
iubirea nu este o replică dată aroganţei
palmele doriei manfredi şi pleoapele alessiei frâng linii pe şinele de tren
mă ridic ud în singurătatea îmbrăţişării
vreau să simt alessia
am spus că vreau să simt
cum rugăciunea ta închide labirintul.

EDUARD DORNEANU

Din volumul ,,SACRA EROTICA” – Editura Tracus Arte

REPROGRAMARE EMOŢIONALĂ

11256492_909791952395533_910086870_n

cea mai caldă dimineaţă de februarie din ultimii cincizeci de ani
deschide sicriele idolilor tetraparezici
tu ştii
contururile desenate cu cretă albă au nevoie de reprogramare emoţională
in dubio pro reo
ipocrizie şi parvenitism modern

aş dori să pot aduna aripi purpurii pe malurile lacului tana
nu pentru a risipi durerea şi nici pentru a lega rănile semantice ale iubitei
februarie topeşte ultimele zile ale tinereţii noastre
e cald
e foarte cald

continui să scriu poezie
femeia ciclop îmi zâmbeşte şi se aşază alături de milos obilic
le zâmbesc şi scriu poezie vie
vie.

EDUARD DORNEANU

Din volumul ,,SACRA EROTICA” – Editura Tracus Arte

LAMPIOANE

11256492_909791952395533_910086870_n

mai e timp de o îmbrăţişare
până
la a şaptea şi ultima rugăciune a zilei

ai putea să cumperi câteva lampioane din aluat crud
spune ioana
mie îmi place un fel de pâine nici neagră nici proaspătă
oamenii îi spun pâinea lui manole
seamănă cu pâinea de pe vremuri
are coajă groasă şi uneori găsesc în ea furnici sau lame acoperite cu sânge
dar eduard să ştii
cel mai bine ar fi să cumperi câteva lampioane din aluat crud
desigur răspund cu voce înceată
ai răbdare până ce penumbra va umple chivotul zidit în piatră purpurie
o să îţi învelesc cu lampioanele sânii
vei putea desena doi călăreţi şi un singur cal
nu-i aşa
aştepţi să fii sfârtecată de potcoavele prăfuite
apoi te vei aşeza deasupra mea iar măruntaiele tale se vor uni cu pâinea necoaptă

mă dezleg de braţele ioanei
rugăciunea dă ocol rugului şi se opreşte lângă cumpăna fântânii
ioana plânge şi frământă aluatul pe patul strâmb al motelului
voi naşte într-o zi de marţi spune ea
eşti mulţumit eduardule
spune eşti
nu răspund
privesc cum se înalţă la cer
pâinea şi aburul otrăvit al iubirii.

EDUARD DORNEANU

Din volumul ,,SACRA EROTICA”- Editura Tracus Arte

NOAPTE ŞI GRI

11256492_909791952395533_910086870_n

în mod normal la ora asta
ar trebui să urmăresc unul dintre meciurile monotone din optimile de finală ale europa leaque
tottenham versus benfica sau poate lyon versus plzen
prefer limbajul colocvial al ioanei şi imaginea picioarelor ei
care sprijină cupola plină de vânătăi a hotelului

întotdeauna după ce fac dragoste îmi doresc aceleaşi lucruri
o melodie post punk despre o prostituată pe jumătate drogată ce explică omenirii
diferenţa dintre substanţa karmică şi un moliftelnic
o găleată vişinie plină cu lapte sărat în care să îmi spăl tălpile
şi un tricou inscripţionat cu obscenităţi sau cuvinte pompoase
neapărat
pe spate să fie scris cu litere arabe transcedentalia
ştiu
o să spui că nu se poate că ar fi o emoţie ruptă din context
dar asta vreau
să ştii

tocmai au înscris cei de la a z 67 alkmaar
da ştiu
tu mă vrei când introspectiv când analitic
întâlnirile noastre au ceva din rigiditatea
postărilor de log care au comentariile închise
ai dreptate eduardule spune ioana
cât de chinuiţi suntem
noapte şi gri.

EDUARD DORNEANU

Din volumul ,,SACRA EROTICA”- Editura Tracus Arte

ANCORE ŞI O LAMĂ NOUĂ DE CUŢIT

11256492_909791952395533_910086870_n

umbrele noastre aşază cu faţa la perete două scaune
ioana are un comportament simulat
prin găurile lăsate de acele seringii ies insecte cronofage
aproape urlu
tu crezi că astfel poţi vedea ,,peine del viento’’
chiar pot să văd spune ioana
uite terasele de bronz uite şi ancorele învelite în piele de târfă tatuată
aşa că
umbra mea e mai puternică ca a ta eduard
a ta se târăşte printre automatisme sentimentale şi îţi zgârie inima
ai nevoie de o lamă nouă de cuţit
şi de un nud de femeie nefericită din care să tai după fiecare asalt
mângâierile mincinoase

lovesc cu piciorul unul dintre scaune
şuruburile şi aşchiile de lemn trec prin permafrost
privesc uimit cum aluniţele de pe faţa ioanei coboară până deasupra sânilor
ţi-am spus că umbra mea e mult mai puternică eduardule
acum cred asta îi răspund cuprins în albul îmbrăţişării
vreau să văd împreună cu tine ,,peine del viento’’.

EDUARD DORNEANU

Din volumul ,,SACRA EROTICA”- Editura Tracus Arte

MĂ GÂNDESC LA CE MĂ GÂNDESC

11256492_909791952395533_910086870_n

patru sute douăzeci şi trei de lei atât costă noua rochie a svetlanei
e foarte faină îi spun cam aşa se îmbrăcau prostituatele în perioada interbelică
da e perfectă
poţi convinge pe oricine să treacă de la pauza de cafea la starea de şoc anafilactic
şi uite ce diversitate de culori
un adevărat indicator pentru starea de alienare care te cuprinde înaintea preludiului
da m-ai convins
limita frigidităţii este acum aproape un mit
o fractură de logică desprinsă parcă din frazele nefericite ale lui martin luther king
dar totuşi rochia este foarte faină
are şi buzunare unde pot fi păstrate chibriturile cu vârf afumat
la nevoie poţi îndesa în dreptul burţii şi o carte de rugăciuni sau o cutie cu bomboane mentolate
nu nu vei semăna cu o mamă cangur hărţuită de metrosexuali
aerul ăsta de târfă drogată aruncată dintr-un portbagaj în altul îţi poate aduce bucurii relative

patru sute douăzeci şi trei de lei
svetlana ar putea să îşi cumpere în fiecare zi o astfel de rochie
femeia râde şi se aşază pe spate
la naiba
până la urmă dorinţa este o acţiune recurentă
svetlana întreabă
cine e martin şi ce crezi că vrea
cine
martin cel cu frazele nefericite
aaa nu contează era un tip zgârcit care nu fuma nu bea şi nu ştia
cum să arunce pe fereastră hainele pătate cu nisip de clepsidră
mai bine închide ochii şi ascultă cum mă gândesc
la ce mă gândesc
acum eduard
acum svetlana
acum

Eduard Dorneanu

Mălini

Din volumul ,,SACRA EROTICA”-Editura Tracus Arte

ÎMPREUNĂ

11256492_909791952395533_910086870_n

m-am rătăcit în dormitorul ioanei
patul stă lipit de tavan iar lumina intermitentă penetrează tăcerea
şi marchează un teritoriu din care lipsesc vânătorii de recompense
şi pagina de sport
paharele cu lichior elimină spasmul
suntem bântuiţi de narcisism ca într-o stare de confabulaţie
cu genunchii strânşi la piept
în zvâcnet de cearceafuri şi diamante neşlefuite
totul spus şi înţeles în grabă
ştii tu
rugăciuni masticabile pulsaţii vasculare
şi evident nepotrivirile de agendă care ne împart labirintul
în şaisprezece câmpuri morfice

mă aşez sub fereastră
gemetele ioanei se descompun în eufemisme
simt cum unghiile femeii pătrund adânc în nerăbdarea mea
îi strig numele
înainte de a fi împreună pentru o mie de veşnicii.

Eduard Dorneanu

Mălini

Din volumul ,,SACRA EROTICA”-Editura Tracus Arte

RĂCEALA PATULUI

11256492_909791952395533_910086870_n
ioana dacă ar fi să alegi între un lexem ascuţit asemeni unui cuţit de vânătoare
şi o pedeapsă complementară ce ai face
ai număra aluniţele mele şi ai visa că eşti metresa lui juan ponce de leon
sau ai căuta semnele marelui benefic
gândeşte-te ioana
acesta nu este un delict
ştii tu
relaţia noastra ignoră rezultatele biopsiei sentimentale
voi presăra peste sânii tăi firimituri şi miez de pepene galben

ioana reintră în starea de monomanie
degetele mele sunt singurul catalizator vibraţional care îi poate deschide
picioarele şi pleoapele
mă iubeşti
întreabă ea gata să îmi strângă singurătatea între coapse şi răceala patului
infinit
ca şi când dumnezeu mi-ar arde buzele.

Eduard Dorneanu

Mălini

Din volumul ,,SACRA EROTICA”-Editura Tracus Arte

BIOCENTRISM

11256492_909791952395533_910086870_n

e dimineaţă aseară nu am putut să văd luna roşie
norii s-au aşezat deasupra albastrului asemeni filozofilor stoici
mda se mai întâmplă
poate că dacă m-aş fi rugat sfântului telmo cine ştie
ar fi rămas un petec de cer unde luna să poată sângera ca o adolescentă drogată
rămâne pe data viitoare
între timp voi aduna multă furie şi desigur voi desena pe cearceaf eclipse inelare
cruci cardinale şi sonare rezistente la previziunile doamnelor horoscopiste

mă loghez pe facebook
şaisprezece ego energie informaţională
doamnele postează imagini cu pisici abandonate stări despre politicieni care au tulburări emoţionale
sau locaţia crematoriilor unde se percepe un comision simbolic pentru clienţii născuţi în zile impare
lumea aleargă după un minim capital de imagine după un like
mda

mă retrag în habitatul convulsiv al ioanei
să nu îndrăzneşti să mă întrebi de luna roşie îi spun
intoarce-te pe partea cea bună şi mărturiseşte printre gemete ierarhia răului
odată cu mine ioana
începe acum.

Eduard Dorneanu

Mălini

Din volumul ,,SACRA EROTICA”-Editura Tracus Arte

SACRAMENTE NOI

11256492_909791952395533_910086870_n

a plouat în prima zi de paşte
domnul a ridicat un uriaş perete
de o parte a lui joacă hora de pomană postmoderniştii
şi prostituatele îmbătate cu sângele delfinilor militari
de cealaltă parte a peretelui e doar catherine montegu
nuditatea ei nu poate fi acoperită
e nevoie de timp şi de lumânări negre
ţipetele ei sporesc contrastul
postmoderniştii rup carnea crucii şi sanctifică limbajul corporatist
catherine acoperă-ţi umbra îi strig gata să tai cu maceta aripi şi nori
uite
mulţimea te numeşte alter deus îţi cere să inventezi sacramente noi
mai importante ca învierea mai albe ca picioarele tale
mai albe
a plouat în prima zi de paşte
catherine mi-a spălat hainele de sărbătoare în sângele martirilor uitaţi
îi mulţumesc deşi simt că dragostea pentru mine îi întăreşte propriul cult
mă aşez peste ea şi strâng în braţe pământul
închide-mă în tine şopteşte catherine
e nevoie de timp şi de lumânări negre spun eu
desfă mai tare rugăciunea picioarele braţele

postmoderniştii beau sângele prostituatelor.

Eduard Dorneanu

Mălini

Din volumul ,,SACRA EROTICA”-Editura Tracus Arte