Mălini- volumul I

Jocul sacru al umbrelor trece prin Lumină și se oprește pe albastrul cerului

, , , , , , , , , , 0 Comments

Vremea se schimbă. Jocul sacru al umbrelor trece prin Lumină și se oprește pe albastrul cerului. Racateții au tăcut. E semn că se apropie norii de ploaie și Vântul de Miazănoapte. Ascut coasa. E timpul să cosesc haturile. Șterg fierul coasei cu un smoc de iarbă. Îngerul de pază suflă în puful unei păpădii:
-E atâta liniște, spun bucuros.
-Da, răspunde îngerul de pază. E liniște.
Încep să cosesc. Către cer se ridică puful păpădiilor și cântecul inimii mele. Pentru o clipă, jocul sacru al umbrelor se oprește și un nor-copil rostește încet:
-Uite, un om cu sufletul întreg. E semn că am ajuns în Bucovina.
Nu mă opresc. Tai iarba de pe haturi. Norii se rotesc deasupra casei și a ogorului, apoi pleacă înspre Plai Bătrân. Ca niște păsări mari. Albe. Fermecate . . .
Eduard Dorneanu
Mălini-19 Mai/2021

 

În astfel de zile, doar munca ne apropie de divin

, , , , , , , , , , 0 Comments

Vinerea Mare
Ziua a trecut greoi. Ca un tren cu vagoanele în flăcări care nu poate fi oprit, dar nici forțat să își ducă durerea mai repede, dincolo de albastru. Dogoarea zilei a aprins culorile Primăverii. Cred că mâine vor înflori corcodușii. Poate și vișinii, cine știe.
Astăzi am stat mai toată ziua în livadă. Am udat pomii plantați ieri și răsalaltăieri. Am pus araci de susținere tuturor pomișorilor, și celor plantați anul trecut în vremea marii secete și celor noi, aduși pentru a primi îmbrățișarea pământului pe frigul lui aprilie. Am pus în pământ și barabulele mov, doar de bob nu am mai avut timp. Munca este cea mai curată rugăciune. În astfel de zile, doar munca ne apropie de divin . . .
Eduard Dorneanu
Mălini-30 Aprilie/2021

Culorile primăverii se bucură

, , , , , , , , , , 2 Comments

Plouă la Mălini. Ieri, am pus în pământ câteva rânduri de barabule. Aș fi vrut să amân această muncă pentru a doua zi, dar mama era sigură că azi va ploua . M-a ajutat și ea, iar ogorul strămoșesc s-a bucurat pentru că ne-a văzut iar împreună la muncile de primăvară, ritualul acesta atât de drag oamenilor care trăiesc în satele Bucovinei.
-Vezi?, spune mama. Nu trebuie lăsat nimic pe a doua zi. Vremea se poate schimba oricând.
-Da, am avut noroc, răspund vesel.
-Dumnezeu ține cu mamele poeților. Poate că ăsta o fi norocul nostru.
-Zici matale?
-Da, da.
Mama râde. Ploaia se întețește. Culorile primăverii se bucură. Și eu . . .
Eduard Dorneanu
Mălini-20 Aprilie/2021

Sute de aripi au luminat albastrul Bucovinei

, , , , , , , , , , 2 Comments

S-au întors berzele. Sute de aripi au luminat albastrul Bucovinei. Pe mine m-au găsit în livadă. Încarc pământ în tărăboanță, iar mama e undeva lângă un strat de usturoi.
Mai multe berze coboară lângă noi. Părem parte dintr-o scenă suprarealistă: oameni , păsări, pomi și o tărăboanță veche. Berzele stau cu noi câteva minute, apoi se ridică în zbor liniștit. Căteva dintre ele pleacă înspre cuiburile din sat, altele se îndreaptă spre Munții cei Mari ai Stânișoarei, iar cele mai multe zboară către Miazăzi.
-E frumos, spun încet. Nu e așa, mamă?
-Da, spune mama. Doar că mie îmi vine să plâng.
Termin de încărcat tărăboanța. Am mult de muncă, tare mult.
-E frumos, spun din nou. Tare frumos. . .
Eduard Dorneanu
Mălini-5 Aprilie/2021

Iarna s-a ascuns în spatele unor ferestre albastre

, , , , , , , , , , 0 Comments

I

 

Iarna s-a ascuns în spatele unor ferestre albastre. Firele de iarbă înlătură povara rece și se ridică deasupra urmelor lăsate de cei rătăciți în eres. E nevoie de aripi noi și de brazdă de plug. Pământul și cerul așteaptă. . .
Eduard Dorneanu
Mălini-4 Martie/2021

 

Înainte ca zorii Noii Lumi să se nască dintr-o întrebare și un sărut nevinovat . . .

, , , , , , , , , , 0 Comments

O Lună uriașă începe primul ritual de primăvară, undeva, deasupra Pădurii Prisos. Din Lumina binecuvântată vor răsări primele flori, apoi îngerii de pază vor rosti numele celor plecați dincolo de albastru. Pământul și apele își vor opri zbuciumul preț de o rugăciune. Înainte ca zorii Noii Lumi să se nască dintr-o întrebare și un sărut nevinovat . . .
Stați departe de întuneric și de oamenii răi!
O noapte fără tristețe să aveți!
Eduard Dorneanu
Mălini-26 Februarie/2021

În sfârșit, iarna dă semne de slăbiciune

, , , , , , , , , , 0 Comments

În sfârșit, iarna dă semne de slăbiciune. Dimineață, înainte ca soarele să răsară deasupra Pădurii Prisos, am auzit chemările păsărilor mari de pradă. E semn că anotimpul blestemat a fost rănit și haina albă a ghețurilor se va topi.
Despic două cioate de cireș. Coaja lemnului verde se lipește de lama toporului.
-Dacă sufletul omului s-ar putea încălzi la dogoarea sobei de teracotă, ce bine ar fi, șoptesc la lumina stelelor lui februarie. Și dacă ne-am putea ascunde visele într-un colțun de lână. Măcar până trece urgia Vântului de Miazănoapte . . .
Ridic din nou toporul. Lovesc cu furie. Undeva , departe-departe, pornesc către Mălini, berzele. În stoluri mari, magice. Primăvara se apropie de casa și de inima mea. . .
Eduard Dorneanu
Mălini-22 Februarie/2021

Cociorva adună lacomă praful gri, încă fierbinte

, , , , , , , , , , 0 Comments

Scot cenuşa din sobe. Cociorva adună lacomă praful gri, încă fierbinte. Îmi este milă de albul zăpezii, aşa că arunc cenuşa în livadă sub un gard troienit. Desfac cu toporul câteva cioate de cireș. Coaja lemnelor opreşte de câteva ori lama toporului. Am nevoie şi de câteva lemne ,,,verzi” care în combinaţie cu cele uscate să menţină focul viu cât mai mult timp. Suflu în palme şi adun lemnele despicate din zăpadă. Urmele îngheaţă asemeni frazelor rostite sub ameninţarea uitării. Trec printre îngeri şi pomi. Vesel şi trist. Binecuvântat. . .
Eduard Dorneanu
Mălini-1 Februarie

Apele fântânilor vindecă

, , , , , , , , , , 0 Comments

Scot apă de la fântâna cu roată de lemn. O greutate mare s-a agățat de căldare. Învârt roata încet și simt puterea poverii venită din adâncul fântânii.
-Ce crezi că e?, întreabă îngerul de pază. S-a agățat de urechile căldării. E ciudat că încă nu s-a desprins de ea.
-Nu știu, frate înger, răspund vesel. Poate că e o boandă albă din aceea cum purtau cândva bătrânii. Sau poate că e o cioată din Pomul Vieții. Oricum, e ceva bun.
-Da, cred că ai dreptate. Să nu îți fie frică.
-Nu, nu mă tem.
A ajuns căldarea plină de apă până aproape de butucul fântânii. Agățată de ea este o găleată veche, ruginită. O scot încet și o așez lângă fântână. Și ea este plină cu apă deși e turtită și învechită de rugină.
-Nu o să te arunc, rostesc încet. O să te las să te odihnești în livadă, lângă gardul de sârmă. O să auzi primul strigăt al Primăverii și o să vezi cum se întorc în Bucovina, stolurile de berze.
-Da, să nu o arunci, spune îngerul de pază.
Îngerul ia în căușul palmelor apă scoasă de căldarea ruginită. Se spală pe față, apoi îmi șterge fruntea cu apa limpede. Zâmbim. Aici, la Mălini, apele fântânilor vindecă rănile și aduc bucurii pe care oamenii din altă parte nu le trăiesc în scurta lor viață. Aici, e Paradisul. La Mălini, cel mai frumos loc din Univers. . .
Eduard Dorneanu
Mălini-28 Ianuarie 

1 2 3 4 5 >»