SINASTRIE
Cuvintele au obosit ziua de miercuri
E mult gri multă așteptare
Nu intuiesc frecvența emoțională a ioanei
Deși îi cunosc rădăcinile psihopatologice replicile suicidale
Combustia onirică
și ele spălate cu otrava apatiei
acum
zodia ioanei este ocultată
planetele sunt reconfigurate după visele majorității culpabile
lipsește pluralitatea orgasmică
vulcanul de carne devine noul cimitir al pronumelui de politețe
penetrarea este oprită de cruciile vii
martori îmbrăcați provocator de consumatorii abstracți
ai vieților noastre
treefiddy
cam atât costă neliniștea la mijlocul săptămânii
tristețea balanței (zodia mea ) devine contagioasă
încerc să storc felii de măr degerat deasupra unor discuri de vinil
cuvintele au obosit ziua de miercuri
e puțin albastru multă așteptare
ascult șoaptele ioanei și simt cum trec dintr-un labirint cianotic în unul de carne
strâns între șoldurile paradisului blond
până la împietrire
dincolo de pleoapele noastre începe să ningă
ioana plânge
mulțumesc fată frumoasă spun eu
mulțumesc
Eduard Dorneanu
Din volumul ,,Sublimare”-Editura Eikon
