Mălini-31 Ianuarie/2019
M-am întors de la moară. Miros a făină de popușoi alb. Drumul, cu căruciorul pe marginea unei șosele frământată de roțile mașinilor de lux, nu e umilitor. La întoarcere,, am privit din șosea ,casa mea dragă, și am simțit din nou, că hotărârea mea, aceea de a rămâne în satul meu, deși toată lumea pleacă, a fost una bună. Acum, la câteva luni după ce am împlinit 50 de ani, pot spune că fericirea înseamnă să pot merge pe urmele strămoșilor mei, să rostesc aceleași rugăciuni ca Dornenii din Veac, să locuiesc în casa in care am copilărit și să văd cum apune soarele dincolo de Munții cei mari ai Stânișoarei. Nicăieri nu e mai frumos ca la Mălini.
Intru în casă. Mama a gătit chiroște. Voi scrie un capitol din Mălini-volumul IV, apoi voi ieși pe băncuța de lemn din cerdac.
Și Domnul îmi va zâmbi. Din nou . . .
Eduard Dorneanu
Mălini-31 Ianuarie/2019
