FRUCTUL ASCUNS

15171085_10209467759743184_2351133966324021961_n

Lipsesc șaișpe cartușe
Din încărcătorul pistolului mitralieră
Nu am cu cine vorbi
Ioana e beată
Nu am semnal la telefon
Beatrice are nările albe albe
și vorbește cu micul cactus

afară
toamna vindecă ogorul de pașii umbrelor
fluxul de energie
activează karma colectivă
și camera se umple cu sângele alb
izvorât din ochii și sfârcurile
femeilor

vreau să plec
mi-e poftă de ginul îndoit cu sânge
rămas nebăut în casa concubinelor

ies afară alături de ioana
cine întreabă ea
cine naiba mă atinge cu limba și degetele pe sâni
nu pot merge nici măcar legată de
cuvintele diavolului
unde mă duci eduard
zâmbesc și mă descalț
lasă dracului văicăreala îi spun ioanei
ai grijă să nu mă calci pe picioare
hai lasă-te în genunchi
și începe să numeri
din șaișpe în șaișpe
până la ultima curgere
din pântecul tău

Eduard Dorneanu
Din volumul ,,Sublimare”-Editura Eikon