Mălini 17 Iulie/2018

Miez de noapte la Mălini. Arunc apa de ploaie strânsă în butoiul de plastic. Pe alee trece unul dintre aricii care locuiesc sub cerdac . E semn bun, aricii aduc întotdeauna noroc. Clătesc butoiul, apoi îl așez între casă și micuța bucătărie de vară, Fulgeră undeva deasupra Munților celor Mari ai Stânișoarei. Zâmbesc și spun încet ,,Doamne Ajută”. Împreună cu frații pomi și firele de iarbă. Ca un copil care iese afară pe furiș ca să vadă Lumina. Ca un bărbat gata să treacă prin jarul nestins al rugului. Ca un smerit ostaș al Credinței. Neobosit. . . .

Eduard Dorneanu
Mălini 17 Iulie/2018