Ify

Mălini-6 August 2018

Plouă. Stau sub brațele teiului din dreptul porții. Pomul îmi ocrotește singurătatea și nerăbdarea. Privesc cum alunecă pe șosea, mașinile celor care se întorc de la Mănăstirea Slatina . A fost hram și mare adunare de oameni. Acum mulți ani, mergeam și eu acolo.
Rup o frunză de tei. Îndoi degetul mare și cel arătător de la mâna stângă, apoi așez frunza deasupra lor și o lovesc cu palma dreaptă. Frunza pocnește destul de tare.
-Ha, ha,ha, râd ca un puștan nepăsător la otrava efemerelor ploi.
Pentru câteva minute, nu mai zăresc nicio mașină. Pe zoană, apare Ify, pisica neagră. Trece pe lângă mine, apoi sare poarta și fuge înspre casă. În vecini, nu mai există pisici, așa că Ify se simte singură și caută necontenit prieteni. Pisicile sunt greu de găsit. La fel și oamenii. Foarte greu de găsit. . .

Eduard Dorneanu
Mălini-6 August 2018

Mălini-20 Mai/2018

Ify se joacă pe țolul de cordele din cerdac. Jucăria ei preferată e o minge verde de tenis de câmp. Desfac un pachet de grisine și chem pisica neagră. lângă mine .
-Sunt cu susan.Vrei?
Ify miaună nerăbdătoare. Rup o grisină în bucăți mici și le așez în fața pisicii. Mâncăm liniștiți. În iarba de umbră au înflorit câteva flori micuțe, galbene. Vor trăi două, poate trei zile. Ify mai vrea grisine. Râd și mai scot o grisină din pachet. Între timp, o nouă zi se naște din Binecuvântarea Domnului și albastrul Veșniciei. Cocoșul Plato cântă prelung . De două ori. E semn că îngerii de pază ai celor plecați dincolo de albastru și-au început prima rugăciune a zilei. . .
Eduard Dorneanu
Mălini-20 Mai/2018