Editura Eikon

EPECTAZĂ

15171085_10209467759743184_2351133966324021961_n

Sunt stăpânul roadelor amărui ale ioanei
Cele șapte laude ale liturghiei ne ard părțile intime
Nu există confindențialitate
Rănile noastre sunt asimetrice
Avem nevoie de gemetele trotulei
de insultele ei aduse eremiților
de sânii ei lăsați
înafara culorilor de moarte
ale dogmei

sub șoaptele mele carnea și oasele ioanei
se topesc
pătrund în ea cautând arterele carotide vulcanii fesieri
și iadul umed al dorinței

ești un hierofant strigă ioana
preludiul mă îndeamnă la apostazie
roadele mele sunt în stăpânirea ta
rănile noastre sunt asimetrice
nu va rămâne nimic neatins din trupul
și cuvintele mele

gemetele trotulei se împletesc cu țipetele ioanei
deasupra noastră extincția mutilează cerurile
ioana e în genunchi și îmi cere o nouă revărsare
zâmbesc și îi cuprind umerii
înainte de orgasm

Eduard Dorneanu
DIN VOLUMUL ,,Sublimare”-EDITURA EIKON

DURA MATER

15171085_10209467759743184_2351133966324021961_n

Canicula a schimbat culoarea pielii ioanei
Mângâierile noastre nu mai seamănă
Cu blestemele repetate în șoaptă de ianus
Avem nevoie de pretexte și disimulări
ca să nu ne modificăm morfologia celulelor
și a cuvintelor de chemare

mă dezbrac
intru în zăpada fierbinte
a patului
ioana caută să îmi arate sângele
scurs sub cerceaful mov al camerei de motel
e un semnal de default îi spun
amintirile noastre sunt convertite
chiar și trupurile nu sunt altceva
decât niște artefacte care se mișcă
un fel de subtilități atemporale
prinse în plasa diavolului

caut loc sub muntele lui venus
atmosfera anxioasă a orașului se divide
în sunete de arcuri ruginite și gemete
sacadate
aștept bucuria ioanei
iată cum vine
ca o inferență care prelungește preludiul
în următoarea cameră
în mijlocul viitoarei furtuni

EDUARD DORNEANU
DIN VOLUMUL ,,Sublimare”-EDITURA EIKON

IMPUNITATE

15171085_10209467759743184_2351133966324021961_n

m-am trezit înfășurat în culorile cianotice
ale lui jolly rogers
e mai bine
broderiile liturgice maschează naivitatea comunicațională
nu am nevoie de fortificații stridente pentru a revendica
trupul obosit al ioanei

mă apropii de fereastra dinspre răsărit
ascult gemetele orelor aflate în travaliu
Luna lui august e o imensă cameră mortuară
Singurul loc unde nu pot avea blocaje emoționale
Un spațiu imens lipsit de disonanțe ascuțite

Sub podeaua camerei mele izvorăște
Sângele femeilor nefericite
La primul oftat al ierbii de umbră
Îmi voi spăla pieptul cu spumă purpurie
Zâmbesc și privesc cum trece șarpele casei
Din oglindă pe sticla ferestrei
Apoi coboară printre sânii ioanei
Mai jos
Mai jos

EDUARD DORNEANU
DIN VOLUMUL ,,Sublimare”-Editura Eikon

TRUISME

15171085_10209467759743184_2351133966324021961_n

și iată
dumnezeu a îmbrăcat cămașa mea de marți
cuvintele Lui coboară în iadul blues-ului
această pivotare mistică
e primul său semn prin care dezaprobă
apostolatul social

ascult
noile profeții biblice sunt adăpostite într-un spațiu social
alături de pisici tigrate și femei care
își neagă virginitatea

mă așez pe o bancă vopsită în alb
aproape iconoclastic
visez la apele nesfârșite care curg
printre coapsele ioanei
aș vrea să îmi șterg fruntea și pieptul
din păcate
dumnezeu a îmbrăcat cămașa mea de marți
acum el este cel vulnerabil
cel care trebuie să facă un efort de adaptare special
pentru a putea evita orice eliberare lăuntrică

și iată ascult gemetele Lui
truisme albastre
nestăpânite nestăpânite

EDUARD DORNEANU
DIN VOLUMUL ,,Sublimare”-EDITURA EIKON

O ÎMBRĂȚIȘARE

15171085_10209467759743184_2351133966324021961_n

Am ancorat în templul de carne al mariei

E pe jumătate dezbrăcată
O imagine suprarealistă a unei femei
Despre care inima mea simte
Că este o binecuvântare

Transferul de panică nu mai are loc
Diavolul lovește cu un roastru
Norii purpurii

încep pornirile inconștiente
dorințele noastre de sânge și alb
se unesc asemeni resturilor corăbiilor
strivite între scilla și caribda

am ancorat în templul de carne al mariei
viețile noastre sunt pe jumătate dezbrăcate
în binecuvântare patimă
și eres

EDUARD DORNEANU
DIN VOLUMUL ,,SUBLIMARE”-EDITURA EIKON

TROPISM

15171085_10209467759743184_2351133966324021961_n

 

Se aud șaisprezece focuri de armă
Probabil că
diavolul fură costumul de baie al unei femei frumoase
Întinse pe nisipul de la cotul pisicii
iar
O pasăre neagră însângerată se refugiază
Pe una dintre mesele goale
Din cantina săracilor

Îmi lipesc palmele de umbra florii cadavru
Ecoul împușcăturilor
Transformă urletul muribunzilor într-o rugăciune îngerească
Ascult
Domnul îndepărtează hiatusul și lasă pe inima mea
Simboluri incizate

Durerea deschide portale și închide inimi
Cuvintele aleargă asemeni fondiștilor
Îndepărtați de infidelitatea plutonului

Cerul are nevoie de carne pentru o nouă construcție gigant
Cuvintele aleargă fără a avea un ritm constant
Inside-out
Inside

Eduard Dorneanu
DIN VOLUMUL ,,Sublimare”-EDITURA EIKON

 

EMERGENCY LIES ONLY

15171085_10209467759743184_2351133966324021961_n

Primele nopți petrecute alături de ioana
Au fost rodul întâmplării semantice

acum
Îi place să simtă respirația mea
preferă o comunicare agresivă lipsită de mângâieri
și imaginea de târfă muribundă care deschide ferestre în labirint
întrebărilor de echilibru

viața este un dormitor comun spune ea
diavolul transformă intimitatea în ceva impersonal
non abstracto verdicto
cam așa sună chemarea postorgasmică
ca o tendință autodistructivă
și atât

împărțim semne și culori
îmbrățișările nu au un efect imediat
numărăm în gând testele de sarcină dozele de bere ieftină
pașii radicali care însămânțează florile de carne
din subteran

e aproape dimineață
o învăț pe ioana un nou joc care include și
depolarizarea iubirii
trebuie respectată o regulă de bază
ioana se preface că suferă de fotofobie extremă
așa că ascunde conținutul emoțional al trăirilor sale
la început sunt de acord
îi spun că debutul coagulării viselor nu poate fi evitat
apoi ioana mă sună insistent folosind un număr ascuns
îngerul de pază îi răspunde în locul meu
emergency lies only

Eduard Dorneanu
Din volumul ,,Sublimare”- Editura Eikon

GOTHIC 51

15171085_10209467759743184_2351133966324021961_n

Primăvara anului 2015
Umple rezervoarele camioanelor defecte
Cu lichid amniotic

Mă opresc lângă treptele vinete ale catedralei

Umbra crucii întoarse
Ascunde profetul intubat și leziunile bine definite
Ale ultimei zăpezi

Trupul ioanei este gata pentru levitație

Oftează
Inciziile nu îi reduc capacitatea de a persuada
Palmele mele se pierd printre măruntaie și pietre aurite

simt miezul plăcerii
Primăvara își ascunde zilele impare în brațele ioanei
Hai să plecăm către sandavagur iubito
Imediat ce are loc
Orgasmul mental

Eduard Dorneanu
Din volumul ,,Sublimare”-Editura Eikon

SINE MACULA CONCEPTA

15171085_10209467759743184_2351133966324021961_n

Versurile poemelor mele sunt tot mai puternice
Ritualul de mortificare al morgothiei nu îmi poate mutila cuvintele

Scriu zâmbind
Ioana presară ambră cenușie peste rochia de mireasă
A hannei reitsch
Are nevoie de binecuvântare cu violență spune ea
Tăcerea hannei este un mesaj construit în singularitate cuantică
O bijuterie însângerată care sugerează
Inutilitatea limbajului nonverbal

Pelerinajul zilnic al palmelor mele nu poate fi oprit
Apele ioanei sunt calde iar timpii morți
Cer discursuri redundante și gesturi ostentative
Buzele coboară până în zona insurecțională a plăcerii
Sine macula concepta șoptesc anulând partea pasivă
din jocul comportamental
versurile poemelor mele sunt tot mai puternice
scriu zâmbind
sub asalt de oase și carne umedă
scriu

EDUARD DONEANU
DIN VOLUMUL ,,Sublimare”-EDITURA EIKON