Editura Eikon

MĂLINI-Volumul II-Capitolul 1

Pe șosea trec două faetoane încărcate cu lucernă . Calul care trage primul faeton fornăie și primește câteva bice pe spinare de la stăpânul său.
-Las’ cî ti giugănesc eu sâmbâtî șî n-ai sî mai ai tu airi di aiestea, îi strigă omul cocoțat pe uriașa movilă vegetală.
Scot tărăboanța din șopron și o parchez în fața prundișului rămas după ce a fost cârpită aleea de asfalt. Ar trebui să car prundișul sub cerdac și în felul acesta să astup gropile făcute de ploaie sau de scalda găinilor. Ridic prima lopată cu prundiș, dar mă opresc imediat. Tărăboanța îmi e dragă, mi-e teamă că dacă o voi încărca cu prundiș, i se vor rupe brațele și va deveni un obiect vechi, mutilat și nefolositor. Dinspre Suha vine o remorcă încărcată cu bușteni de brad. Calul nărăvaș se teme și pentru o clipă dă impresia că se va arunca în șanț. Soția celui care adineauri înjura calul, țipă :
-Îuu, țâni harmasaru’ cî ni trântești ! Țâni-l!, uăi.
Remorca trece pe lângă cele două faetoane, ia curba din dreptul școlii și pleacă mai departe ducând cu ea fala pădurilor mălinene. Pleacă și cele două faetoane, iar eu mă hotărăsc să car prundișul cu o găleată neagră de plastic.
-Da di ci cari cu găleata? Tărăboanța i în concediu?
Doi tineri, soț și soție, mă privesc din drum. Cei doi râd de tărăboanța mea, probabil ultimul ,,mijloc’’ de transport de acest fel din zonă. Tata spunea că lucrurile sunt ca și oamenii, trebuie să fie folosite până când ,,carnea’’ lor se destramă. Le poți fotografia, filma, dar nu e bine să le păstrezi undeva, asemeni obiectelor de muzeu deoarece ele sunt făcute să simtă tăișul vieții și binecuvântarea luminii.
-I în concediu,? întreabă din nou, bărbatul.
Îi privesc cu atenție pe cei doi și îmi dau seama că nu știu cum îi cheamă. Presupun că locuiesc în satul Poiana Mărului, dar nu aș putea jura că nu mă înșel.
-Nu e în concediu, îi răspund. E cam veche și mă tem că prundișul o va dihoca de tot.
-Uăi!, ci importanțî ari o tărăboanțî? Dă-o dracului!
-Pentru mine, are.
Tinerii râd, Pe șosea trec în continuare faetoane conduse de bărbați supărați. Tânăra se bagă și ea în seamă:
-Am văzut pe fisbuh cî li pui numi la găini șî la copaci. Tărăboanța are șî ea un numi?
-Târfo.
-Uăi!, di ci vorgheștî așă cu fimeia me? Cum îți permiți?
-Așa o cheamă pe tărăboanță, Târfo. I-am pus numele acesta știind că o mulțime de gogomani și agramate mă vor întreba cum am botezat-o. E tărăboanța mea, așa că e firesc să îi spun cum vreau.
Tinerii pleacă supărați. În urma lor rămân mirosul iute de țigară și cuvinte rostite pe jumătate despre Dumnezeu, arhangheli și mame.
Umplu găleata de plastic. O dată, de două ori, de multe ori. Întind pietrișul sub cerdac cu ajutorul unei greble de fier. Mă opresc în dreptul burlanului de la intrare. De aici încolo e locul pe unde vin aricii care locuiesc în fundul cerdacului. Nu voi supăra micile animăluțe, sunt prietenii mei dintotdeauna.
-Ai terminat?, mă întreabă Yasmine, mica mea vecină.
-Da, sunt teribil de harnic. Hai în livadă să bem ciocolată caldă.
-Da, da, vreau!, se bucură micuța.
Ne așezăm pe cioate de lemn. Cănile sunt încă fierbinți , așa că așteptăm să se răcească. Privesc în jur pomii înfloriți: vișinii, cireșii, și merii. Doar Oblio, mărul pădureț, nu are flori, el rodește o dată la doi ani. Morgothia, vișinul de pe hat, e plin de floare, dar cineva i-a tăiat o ramură uriașă și a aruncat-o alături în iarba de umbră. O privim triști, iar Yasmine e gata să plângă.
-Hai să bem mai bine ciocolata. Dacă se răcește, nu mai are același gust, spun eu la fel de trist.
-Da, hai. Auzi, da’ tu știi cuvinte alintate?
-Nu știu cum sunt alea.
-Cum, nu știi ? Casă-căsuță, masă- măsuță.
-Ciocolată caldă?
-Ciocolățică călduță.
-Ce fain. Ai învățat la școală ?
-Da. Și am învățat să fac și castele din chibrituri. Am făcut unul și am închis acolo patru cărăbuși. Pe unul îl cheamă Eduard ca pe tine.
-Adică, Eduard, este nume de cărăbuș?
-Bineînțeles.
Bem ciocolată caldă. Vântul duce petalele florilor de cireș pe ogor și acoperă cu ele urmele pașilor de înger, oasele celor rătăciți în eresuri și semnele malefice. Șanțurile dintre rândurile barabulelor sunt albe și întregul decor pare special, suprarealist.
-De ce i-au tăiat oamenii răi un braț Morgothiei?, întreabă Yasmine sorbind din ciocolata caldă.
-Păi, Hadesa e moartă, la fel Nero, la fel Pufoasa. Nu mai au cui face rău.
-Săraca Pufoasa, suspină Yasmine. Mi-e tare dor de ea.
Se întâmpla anul trecut, de ziua mea. Domnul îmi strigase numele pentru a patruzeci și șasea oară. Am simțit cum se clatină pereții, iar umbra mea a trecut prin ei, prin albastrul toamnei și s-a întors abia după ce cuvintele Domnului nu s-au mai auzit. Afară, vântul a deschis porțile cerdacului, așa că am ieșit să văd dacă s-a întâmplat ceva. Eram desculț și oarecum obosit, mă duruse toată noaptea o măsea cariată. După ce am ajuns în cerdac, am privit înstinctiv către poartă și am văzut ceva incredibil. Pe poarta mică dinspre drum era întinsă Pufoasa. Părea o eșarfă îmblănită care se lipise de lemnul de brad. Am alergat către poartă într-un suflet, dar Pufoasa era moartă. Cineva a omorât-o și a așezat-o pe poartă, iar ea a înțepenit în acea poziție nefirească. Am luat-o în brațe și am dus-o în livadă, undeva lângă ostrețele putrezite ale gardului bătrânei Ema. Pufoasa murise cu ochii deschiși. Am săpat o groapă de vreo jumătate de metru, dar pisica nu intra în ea deoarece înțepenise în acea poziție ciudată.
-Ce faci acolo?
Era mama. Aș fi vrut ca mama să nu vadă, să nu afle că mica pisică a avut un sfârșit atât de urât. Nu am avut cum ascunde trupul înțepenit al Pufoasei. Am văzut uimirea de pe fața mamei și m-am simțit rușinat ca și când aș fi fost vinovat pentru tot ce se întâmplase.
-Nu încape, acolo?
-Nu încape. A înțepenit, așa că trebuie să lărgesc, dar și să adâncesc groapa.
-Unde ai găsit-o?
-În șanț. Lângă podeț, poate a lovit-o vreo mașină.
Mințeam. Nu puteam spune adevărul pentru că mama s-ar fi supărat și mai tare.
-Sapă. Am umplut livada cu gropi în care am pus pisici și câini. Săraca Pufoasă. Ce frumoasă și cuminte era. Sapă, Eduard. Sapă.
Era ziua mea. Împlinisem patruzeci și șase de ani și săpam în livadă groapă adâncă pentru o pisică ucisă de un om rău. În groapă, i-am pus și ghemul de lână cu care se juca uneori. Am acoperit-o cu bulgări de pământ argiloși. Pufoasa primise îmbrățișarea pământului.
Între timp a sunat telefonul. Era Lucian, soțul Ioanei.
-Hai la mulți ani ! Să ajungi vestit ca Everestul și bogat ca renii lui Moș Crăciun.
-Danke!, her Lucică. Te-aș invita la un ospăț, dar în viitorii o sută de ani voi sta aiurea cu banii. Dar dacă nu ești pretențios, haida încoa ‚ ne descurcăm noi cumva.
-Lasă bre, că nu îmi place la Mălini. Ioana zicea că poate vrei să ieșim undeva, la dracu, noi departe de oraș, tu departe de consătenii tăi. Ce zici? Trecem să te luăm și găsim un loc ca lumea? Băgăm în noi beroanțe, dulciuri și frigărui scârboase coapte de Ioana. Vrei?
-De unde dracu’ bani de beroanțe? Că e ziua mea, ar trebui să le cumpăr eu, nu voi.
-Bre!, nu mă dispera. Am cumpărat tot. Zi că mergi, altfel vin și te iau cu forța.
-Bine, her Lucică.
Ioana și Lucian au ajuns în Mălini după mai bine de o oră. Mai întâi s-au oprit în dreptul școlii, Ioana a coborât în șanț și a strâns castane sub privirile puștanilor din curtea școlii. La mine au ajuns fericiți și nerăbdători.
-La mulți ani !, Edișor, a spus Ioana. Să fii fericit.
-La mulți ani!, bre gothicule, a urat Lucian, vesel cum rar l-am văzut. Ești gata? Mergem ?
-Păi, da. O clipă să bag în șopron, hârlețul. Tocmai am îngropat pe Pufoasa. Au omorât-o oamenii de bine din zonă.
-Au omorât pe Pufoasa ?, a strigat Ioana. Pe Pufoasa mea ? Ai promis că mi-o dai mie.
-Când am spus asta ?
-Ba da, ai spus. Ai spus că mi-o dai mie ca să scape teafără, să nu o omoare ca pe celelalte pisici ale tale.
-Se răsfață, a spus Lucian. Normal că nu i-ai spus. Unde dracu voiai să ții pe Pufoasa ? În frigider ? Crezi că i-ar fi fost undeva mai bine ca la Mălini?
-Ba da, a spus că mi-o dă mie, continuă Ioana.
Arunc hârlețul în șopron și plecăm undeva cât mai departe de oamenii răi. M-am așezat pe bancheta din spate, lângă Ioana. Lucian conducea încet. Am văzut castanele și am râs.
-De unde ai castanele?, am întrebat mirat.
-Mister, a răspuns ea. Nu am voie să spun.
Trecem de centru, coborâm către Ocolul Silvic, apoi trecem de Podul Suhăi. Ioana mă calcă pe un picior și își mușcă buza de jos. Nu spun nimic, mi-e frică să nu creadă Lucian cine știe ce. Îmi lipesc tâmpla dreaptă de geamul mașinii și aștept. Trecem și de Podul Moldovei, apoi de Cornu Luncii.
-Eu zic să întindem o masă, undeva în câmp, unde nu vine nimeni .
Ideea loanei părea destul de bună, deși puteam merge la pădure sau pe malul râului Moldova. Lucian alege un loc departe de șosea. Ioana scoate din portbagaj o masă portabilă . Pe masă apar tot felul de dulciuri, șampanie, etc. Cei doi prieteni mi-au cântat ,,la mulți ani’’. Vocile lor sunt mai mult comice decât melodioase, dar gestul mi s-a părut foarte fain. Mă îndop cu savarine și beau suc de lâmâie.
-Măi!, da’ câte savarine poate băga Eduard în el, se miră Lucian. Mai rar așa ceva.
După câteva beri, ne-am liniștit. Piciorul drept al Ioanei explorează sub masă locuri de carne fierbinte. Vântul ridică o parte din fața de masă, iar Lucian râgâie.
-Da’ nesimțit mai ești, se supără Ioana. Cum naiba să mâncăm dacă tu râgâi?
-Adică voi doi nu râgâiți, never ever?, se apără Lucian.
-M-ai auzit tu pe mine râgâind? Nici nu știu cum se face. Ești barbar, de la fotbal ți se trage.
Piciorul Ioanei s-a oprit din explorat. Privesc fix o savarină, dar nu pot să o mănânc, nu mai pot.
-Și cum merge cu scrisul?, mă întreabă Lucian. Cei din satul tău îți cumpără cărțile?
-Nu cred, am răspuns. Mai degrabă cei care mă știu de pe net sau oricare alții. Ca să citești trebuie să îți placă să faci asta și să ai și un pic de timp liber. E dificil.
-Crezi că lumea de la sat nu citește? Nu te cred.
-Nu am cum să demonstrez asta, dar pariez că dacă dai cadou cărți nu le ia nimeni.
-Nu există așa ceva.
-Dacă îți spun . . .
Lucian privește fix într-un punct. Ioana și-a retras piciorul și îl privește speriată. Se aude lătrat de câine, iar două muște verzi au aterizat pe savarină.
-Te-ai îmbătat?; îl întreabă Ioana. Ce dracu’ ai rămas așa de parcă ai văzut comoara piraților?
-Te îmbraci cu un tricou pe care să scrie ,,Nu am avut dreptate. Sunt varză.’’ ?
-Cine? Eu?
– Nu tu, ci Eduard. Dacă îți dovedesc că ăia care locuiesc la sat chiar citesc.
-Frate, unii citesc, îi răspund eu, dar destul de puțini. Nu pot generaliza, dar în principiu dacă le oferi cărți o să îți dea cu ele peste bot. Hai măi Lucică!, fii serios.
-Da’ îmbraci, tricoul? Am unul primit de la colegi. Nu e pe măsura ta, dar pariul e pariu.
-Bine, Lucică. Staț-i-ar tricoul în stomac!
-Atunci, așteptați-mă că mă întorc în juma’ de oră.
Rămân singur cu Ioana, lângă o masă plină cu mâncare și băutură, în câmp, departe de șosea, departe de orice locuință. Ioana are un binoclu mic, din acelea folosite de unii la teatru sau la operă. Urmăresc mașina lui Lucian.
-A ajuns la șosea?, întreabă Ioana.
-Acum a ajuns, A plecat către oraș, presupun.
Ioana se dezbracă. Nu o întreb de ce și dacă nu e riscant. Întrebările formale nu își au rostul. Suntem doi oameni lăsați singuri într-un câmp de pe care au fost culese toate roadele. Nu putem pleca , nu ne putem ascunde dorințele. Trupul Ioanei este fierbinte și umed. Mă mușcă ușor de piept și simt cum își înfige unghiile în spatele meu. Țipă încet bucuroasă. Cerul, pământul și culorile se mișcă odată cu noi. Gemetele noastre bucură firele de iarbă rămase necosite. Izvorul meu fierbinte udă corabia Ioanei. O aud cum mă cheamă. Unghiile ei intră mai adânc în carnea mea. Zvâcnește și țipă prelung. Știu că e fericită.
Stăm pe spate, dezbrăcați și privim cerul. Nori scămoși vin dinspre apa Moldovei și zboară către Rădășeni. Ioana tremură . Îi simt cuvintele vii, cu adevărat vii.
-Vreau să stăm așa până dimineață. Nu am nevoie de haine. E de ajuns îmbrățișarea ta, poezia ta. Ți-am spus că îți iubesc poezia? Că plâng când citesc poemele tale?
-Mi-ai spus, Ioana. Mi–ai spus.
Ne îmbrăcăm. Lucian poate sosi dintr-o clipă în alta. Una dintre sticlele de șampanie a căzut de pe masă și s-a spart.
-Cum naiba de s-a spart?; întreb sincer mirat. Are o sticlă groasă, ai zice că e nevoie de un ciocan pentru a o sparge.
-Poate că s-a spart ghinionul, spune Ioana. Știi că este o vorbă.
-E o vorbă aiurea, Ioana.
-Știu.
Ioana se apropie și îmi mângâie pletele. Degetele ei sunt fierbinți, le simt cum se mișcă în părul meu ca niște șerpi lacomi care adulmecă flămânzi. Se apropie de mine și îmi mușcă ușor buzele. Ne privim. Ne simțim. Ne privim.
-Nu mă interesează dacă vine acum, spune ea. Nu mă interesează.
Se dezbracă din nou. O strâng în mine,intru prin ea, apoi revin și iar intru în ea, iar și iar. Pe spatele Ioanei s-au lipit fire de iarbă și bulgări mici de pământ uscat. Gemetele ei desfac tăcerea în milioane de silabe fericite. O strâng și mai tare. Ochii ei strălucesc și îmi primenesc restul de viață rămas de trăit. Respir tot mai greu. Simt cum trece lumina din mine în Ioana și din ea înapoi în mine. Ioana strigă din nou. Tare. Mai tare.
Lucian ne găsește la masă mâncând ciocolată și privind cerul de octombrie. Ioana respiră greu și are obrajii roșii ca miezul harbuzului.
-Bre!, cum naiba ați spart șampania că nici pietre nu sunt pe aici, se miră Lucian. Uite !, bre, tricoul.
Tricou adus de Lucian e cu vreo trei numere mai mici decât al oricărui tricou purtat de mine în ultimii zece ani. Are culoarea albă, iar pe piept e inscripționat cu majuscule negre : ,,NU AM DREPTATE.SUNT VARZĂ’’.
-Vrei să îl îmbrac?
-Nu bre!, îl îmbraci dacă nu ai dreptate. Dacă ai dreptate, îl îmbrac eu.
-Și cum aflăm care dintre noi are dreptate?
-Lasă asta în seama mea.
Lucian deschide portbagajul mașinii.
-Ei? Ce mai aveți de spus?
Portbagajul e plin de găleți de plastic, de toate culorile. Pe bancheta din spate e un pachet mare cu cărți.
– Nu m-am prins, Lucică.
– Bre!, mergem prin câteva sate. Întrebăm pe oameni ce vor : găleata sau cartea. Dacă ăia iau mai multe cărți, porți tricoul o zi întreagă. Și nu prin sat la tine ci vii și prin oraș.
-Ești diliu ? E cu trei numere mai mici. O să mă interneze la nebuni.
-Bre!, nu fă pe șmeherul. Ai sânge sau nu în instalație ?
-A’ dracu creatură ești!, Lucică. Și dacă o să câștig?
-Îl port eu, ce naiba.
– Și de unde știu eu că te duci cu tricoul ăsta la job?
– Îți spune, Ioana. Ok?
– Mda, fie.
Lucian a cumpărat o sută de căldări de plastic și o sută de cărți, toate scrise de autori străini celebri.
-Crăpai dacă ai fi cumpărat și cărți scrise de mine, îi spun râzând.
-Lasă ,bre. Să nu zică lumea că facem reclamă.
Lucian este foarte bogat. Pentru el, o asemenea distracție e doar un motiv de a face a doua zi mișto la serviciu împreună cu unii dintre colegii lui. Intrăm în mașină și Ioana deschide radioul. Muzica îmi face bine. Ioana îmi mângâie genunchiul drept. Îmi mușc limba , iar pulsul o ia razna. Ne oprim în Groapa Rădășenilor. Patru oameni mănâncă lângă o căruță încărcată cu strujeni. Lucian cheamă pe un bărbat cu părul alb și ochi albaștri.
-Ia ce vrei, îi spune Lucian. O găleată sau o carte. Gratis și fără întrebări.
-Eu am lucrat douazeci de ani la combinat, spune omul. Nu mă vând pentru o găleată. Nu îmi trebe’ liberali. L-ai văzut pi aista care vre’ președinte să își facă cruce? Spune l-ai văzut?
-Bre omule!, ce treabă are viitorul președinte cu găleata sau cartea matale? Ia ce vrei și votează cu dracu’ și gata. Nu fac propagandă politică. Am zis eu ceva?
-Atunci de ce e albastră găleata?
-Sunt și de alte culori, bre. Ia ce vrei. Dacă știam luam numai negre.
-Precis nu ții cu liberalii?
-Mă doare fix undeva și de liberali și de ăilalți.
-Bun, dă găleata încoa’.
– Nu vrei o carte?
-Ce să fac cu ea? La ce îmi folosește ?
Omul ia găleata, iar Ioana râde de se prăpădește.
– Ce să fac cu eaaaa?, râde Ioana.
– Nenea Combinat e mai prostuc, spune Lucian. Las’ că mai vedem.
Trec două fete de gimnaziu. Aleg gălețile. Lucian privește încruntat către noi și înjură printre dinți. Se oprește și un cetățean pe bicicletă.
-Ce fel de cărți?, întreabă el.
-Literatură, răspunde Lucian scârbit.
-Aceea groasă de cine e scrisă ?
– Moliere.
-Și cu cât te plătește Moliere ca să îi faci reclamă?
-Bre!, Moliere e mort. Nu are nevoie de mine ca să îl promovez.
-Dă găleata. Cu asta măcar scot apă sau dau de mâncare la porci. Ce să fac cu Moliere și cartea lui. Arunc-o dracului că nu îmi trebuie.
Într-un sfert de oră, Lucian a dat patruzeci de găleți și nicio carte. Ioana îl privește cu subînțeles.
– Gata, plecăm de aici, spune Lucian. Următoarea oprire e în Sasca.
Localitatea Sasca este foarte aproape. Oprim chiar lângă indicatorul cu numele satului. Spre norocul nostru, e plin de oameni care lucrează la ridicarea unei case. Îi chemăm la pomană și ei vin imediat. Toți, fără excepție, aleg gălețile. Au mai rămas doar 20 de găleți, iar cărțile sunt neatinse. Șansele ca Lucian să fie câștigător sunt zero.
-Mergem la Mălini, spune el. Acolo sunt altfel de oameni.
– Da’, precis cobesc fericit.
Oprim în apropierea Ocolului Silvic, lângă un magazin de unde ies și intră tot felul de oameni. Lucian cheamă o femeie între două vârste.
– Nu-mi trebi cărți di acelia cum scrie Dorneanu. O scris el dispri obiceiurili noastri di Anu’ Nou? Or cum am ridicat case cu două etajî? Îi ciudî cî el ari casă di ceea vechi șî noi tățî avem bani șî el nu ari. Nu-mi trebi cărțî de-a lui cu cordealî șî poezii cî noi sântem oamini gospodari. Cum sî ducim di aiestea în casî?
– Adică vrei să spui că sunt rușinoase cărțile?; întreabă Ioana.
– Da, Dorneanu nu scrie de noi cî muncim șî avem tăt ci vrem. Nu ni trebe cărțî di aiestea. Dă găleata încoa. Noi avem scriitor pi Labiș cari o scris suti di cărți dispri Mălini nu ca Dorneanu cari n-o scris niciuna dispri sat.
-Unde o scris Labiș sute de cărți despre Mălini?, se enervează Lucian. Eu numai din cărțile lui Eduard am citit despre Mălini, și oricum, nu am cărți scrise de el.
-Nu conteazî, tățî scriitorii îs niști împuțâțî. O scris cumva dispri ci case faini îs în Mălni șî ci garduri di chiatrî avem?
-Mă disperi cu casele voastre, se supără Lucian. Ai un fix, ce dracu?
-Șî țâie, ți-i ciudî cî n-ai, așă-i? Dă găleata.
Până la urmă, Lucian nu a reușit să dea nicio carte. S-a îmbrăcat cu tricoul alb, apoi a dat mâna cu mine.
-Ai câștigat. E de doi lei toată povestea asta. Plecăm acum. Să treci pe la noi când vii în oraș.
Îi salut pe cei doi. Mașina pleacă înspre oraș ducând cu ea un bărbat îmbrăcat în tricou alb, o femeie cu ochii în lacrimi și o sută de cărți nedorite.
-Mai vrei să îți spun și alte cuvinte alintate ?, întreabă Yasmine.
– Mai știi ?
– Pufoasa- pufoșica.
– Pisică?
– Pisicuță.
Îngerul de pază ia ramura de vișin tăiată a Morgothiei și urcă în ceruri cu ea. O va pune la picioarele Domnului, iar buzele Marelui Camarad vor rosti binecuvântare curată. Privesc albastrul satului meu. Dincolo de el, Cel Veșnic Viu alintă dureri și binecuvântează cărările celor rătăciți întru dreptate. Rostesc împreună cu Domnul și îngerul de pază : casă-căsuță, poartă – portiță, inimă – inimioară.

Eduard Dorneanu
Din volumul ,,MĂLINI”(vol II)-Editura Eikon

Cărțile mele la Ediţia cu numărul 24 a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură

Ediţia cu numărul 24 a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, are loc în perioada 22 – 26 noiembrie ac., în Pavilionul Central Romexpo. Evenimentul este organizat de Radio România. Puteți găsi cărțile mele la standurile editurilor Eikon și Tracus Arte.

Cu respect,
Eduard Dorneanu

Lansările de carte ale Editurii Eikon la Ediţia cu numărul 24 a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură

LANSĂRI DE CARTE – EDITURA EIKON

MIERCURI, 22 NOIEMBRIE

18.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansare de carte: Capriciile destinului – Vera Molea în dialog cu regizorul Lucian Giurchescu
Invitați: Lucian Giurghescu, Vera Molea
Moderator: Valentin Ajder

JOI, 23 NOIEMBRIE

12.00 – 13.00 BUCUREȘTI FM
Lansarea Concursului de proză scurtă pentru adolescenți, organizat de București FM și Editura Eikon, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar București

16.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansare de carte: Scrisoare pentru Ida, de Andreea Nanu, prefață de Christian Crăciun
Invitați: Carmen Mușat, Bianca Burța-Cernat, Christian Crăciun
Moderator: Valentin Ajder

16.30 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansare de carte: Soarele cenușiu al dimineții – Iubire și teroare în vremea mineriadei, de Adriana Gurău; Fatimata, Ediția a II-a, de Mihaela Malea Stroe, prefață de Christian Crăciun; Unde dorm fotonii noaptea?, de Gheorghe Ioan Brad
Prezintă: Christian Crăciun, Vianu Mureșan, Valentin Ajder

17.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansare de carte: CLEPSIDRĂ. Cei plecați/cei veniți, de Cristina Struțeanu
Invitați: Cristina Struțeanu, Matei Florian
Moderator: Valentin Ajder

17.30 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansare de carte: Coajă sau miez, de Niculina Constantinescu
Prezintă: Niculina Constantinescu, Valentin Ajder

18.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansări de carte: 70 de poezii ciudate; Înțelepciunea de a fi fericit, de Ciprian Vestemean
Invitați: Violeta Dumitrașcu, Vianu Mureșan, Ciprian Vestemean
Moderator: Valentin Ajder

18.30 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansare de carte: La masa presei, de Adi Dobre
Prezintă: autorul și invitații săi
Moderator: Valentin Ajder

19.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Calea poeziei, de Mina Zariadoran: Carte – Experiment poetic: un alt mod de a vedea poezia și poetul
Moderatori: Mina Zariadoran, Valentin Ajder

VINERI, 24 NOIEMBRIE

13.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansări de carte: Parfum de carte, de Florin Logreșteanu; Dogmatica pantaclelor, ediție îngrijită de Cristian Luca Grigore
Invitați: Christian Crăciun, Florin Logreșteanu, Cristian Luca Grigore
Moderator: Valentin Ajder

13.30 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansare de carte: DUBLU 57(LVII) sau Ora Bucureștilor este anulată… de Anatol Rurak
Invitați: Emil Galaicu-Păun, Vlad Pappu, Anatol Rurak

14.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea cărților: Consecințe ale celui de Al Doilea Război Mondial asupra spațiului românesc, coordonatori Stela Cheptea si Silviu B. Moldovan; Despre „baltici”. Ipostaze ale represiunii politice în România postbelică, de Silviu B. Moldovan; Politică și demografie în România comunistă (1966-1989), de Liviu Marius Bejenaru, Raluca Nicoleta Spiridon (editori); Surghiunul – Drumul pătimirilor prin Siberia de gheață – Mărturisiri ale victimelor regimului comunist de ocupație – 76 de ani de la prima deportare în masă din 13 iunie 1941, de Maria Nestor-Șoimu / Elena Șoimu-Postolachi; Rezistența anticomunistă în întrebări și răspunsuri, de Cristina Liana Pușcaș
Invitați: Stela Cheptea, Raluca Nicoleta Spiridon, Liviu Marius Bejenaru, Cristina Liana Pușcaș, Silviu B. Moldovan
Moderator: Valentin Ajder

15.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea cărților: Titu Maiorescu – Esteticianul. Studiu hermeneutic, de Petru Ursache, notă asupra ediției de Magda Ursache; Maiorescianismul – O moștenire cu bucluc – Ediția a II-a, revăzută, de Alexandru Dobrescu; Literatura cu bune și… nebune, de Magda Ursache, cuvânt înainte de Liana Cozea; Istorie, genocid, etnocid, de Petru Ursache, prefață de Adrian Alui Gheorghe, postfață de Magda Ursache
Invitați: Vianu Mureșan, Christian Crăciun
Moderator: Valentin Ajder

15.30 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea cărții: Angajat la stat. Disperarea sincerității, de Sorin Negruți
Invitați: Tudor Călin Zarojanu, Radu Carp, Sorin Negruți
Moderator: Valentin Ajder

16.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea cărților: De ce nu dispare teatrul – Arta dramatică între dislocare și consolidare, de Eugen Păsăreanu, prefață de Sorin Crișan; Anatomia ambiguității – Procesul estetizării corpului în balet, de Denisa Badea, cuvânt înainte de Violeta Zonte; „Lanţul slăbiciunilor” comunicaţionale în lumea lui Caragiale şi în cea de azi, de Cristian Stamatoiu; Dramaturg & Dramaturgie: metode, tehnici și studii de caz, de Raluca Sas-Marinescu; Teatrul Devised – Creația teatrală colectivă. Utopie, instrument și teatru politic, de Olivia Grecea; Împotriva memoriei. De la estetismul socialist la noul cinema românesc, de Claudiu Turcuș
Invitați: Denisa Badea, Nicolae Mandea, Eugen Păsăreanu
Moderator: Valentin Ajder

16.30 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansare de carte: Sinuciderea în literatura română interbelică, de Gabriela Mihalache
Invitați: Nicolae Mecu, Paul Cernat, Gabriela Mihalache
Moderator: Valentin Ajder

18.30 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansări de carte: Radu Stanca, Profil spiritual, cu un Cuvânt înainte de Eugen Simion, îngrijitori de ediție Marin Diaconu și Anca Sîrghie; Evocări și interpretări în evantai, de Anca Sîrghie, Cuvânt înainte al autorului – În Sibiu, la 95 de ani ai nemuririi lui Radu Stanca: America visului românesc, de Anca Sîrghie cu un cuvânt înainte de Gh. Naghi, Prezintă Prof. univ. Mihaela Albu și autorul; Lumi în oglindă II (Jurnal 2010 – 2015), de Mihaela Albu; Inefabila povară, poeme, de Dan Anghelescu
Invitați: Acad. Eugen Simion, Marin Diaconu, Mihaela Albu, Anca Sîrghie, Dan Anghelescu

19.30 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansare de carte: O carte pentru primăvara mea, de Cristina Crețu, Prefață de Alex Ștefănescu
Invitați: Alex Ștefănescu, Nicolae Țăranu, Cristina Crețu
Moderator: Valentin Ajder

SÂMBĂTĂ, 25 NOIEMBRIE

11.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansare de carte: Camera de probă, de Mihaela Pascu-Oglindă
Invitați: Diana Joicaliuc, Adriana Moca, Mihaela Pascu Oglindă
Moderator: Valentin Ajder

11.30 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansare de carte: Viața altfel, de Mihai Dragomir
Prezintă: Mihai Dragomir, Valentin Ajder

12.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Noi apariții în COLECȚIA UNIVERSITAS
Lansarea cărților: Critica judecății de gust – Filosofie, literatură, comunicare, de Ion Dur; Ioan Petru Culianu – Ipostazele unui eretic, de Raul Popescu; Dominație și alienare – O istorie recentă a înstrăinării umane, de Rarița Mihail; Cultura și spațiul, de Ivan Ivlampie; Teologia icoanei în lumina tradiției dogmatice, liturgice și canonice – o abordare interconfesională, de Dragoș Ionuț Răduț; Urzeala realității – O perspectivă semiotică asupra cunoașterii, de Călin Herțeg; Rationem dubitandi – Metoda îndoielii ca modalitate de a găsi componentele constante ale oricărei culturi posibile, de Silviu Buzan; Papa Inocențiu al III-lea, de Paul Țop; Murmurul gratiilor. Bărbați și femei în închisorile comuniste, de Manuela Camelia Sava
Invitați: Pr. Prof. Univ. Dr. Constantin Pătuleanu, Conf. Dr. Adrian Niță, Prof. Dr. Ion Dur, Dragoș Ionuț Răduț, Manuela Camelia Sava, Vasile Spiridon, Christian Crăciun, Vianu Mureșan, Raul Popescu
Moderator: Valentin Ajder

13.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansare de carte: Teophil Magus – Moarte și Viață – Roman, nuvele, povestiri, de Leonard Oprea
Invitați: Nicoleta Savin, Christian Crăciun, Daniel Cristea-Enache, Alex Ștefănescu, Leonard Oprea
Moderator: Valentin Ajder

13.30 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea volumelor 1, 2 și 3 din COLECȚIA UNIVERSITAS – Seria THEOLOGIA ET PHILOSOPHIA 1: Volumul 1 – Simetriile înțelepciunii – Studii de filosofie și teologie, de Alin Tat, Nicolae Turcan (coordonatori); Volumul 2 – De la Aristotel la John Searle și înapoi – Patru articole filosofice, de Edward Feser; Volumul 3 – Paradoxuri și îngenuncheri – Meditații despre filosofie și credință, de Nicolae Turcan
Lansarea volumelor: Considerații (in)utile despre destinul filosofiei, de Dan Tomuleț; Altul decât Dumnezeu, de Vianu Mureșan
Invitați: Vianu Mureșan, Christian Crăciun
Moderator: Valentin Ajder

14.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea cărților: Canonizare, demitizare și realism științific. Studii despre Mircea Vulcănescu, de Ionuț Butoi; „Transhumanță” interbelică în Balcani – Studii și articole despre aromâni în publicațiile școlii gustiene – Antologie de Zoltán Rostás și Martin Ladislau Salamon; Nunta la românii transnistreni, de Nichita Smochină, cu introducere istorico-folclorică și juridică, ediție îngrijită de Vadim Guzun, prefață de Sanda Golopenția; Nichita Smochină: o viață de apărător al românilor transnistreni, Ediție îngrijită de Aurel Strungaru
Invitați: Zoltán Rostás, Ionuț Butoi, Aurel Strungaru, Vadim Guzun
Moderator: Valentin Ajder

14.30 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansări de carte: România captivă. Monopolizarea puterii economice, politice și de status
prin fraudă, corupție și impostură, de Bogdan Ficeac; Galaxia termitelor, de Constantin Cubleșan;
Prezintă: Bogdan Ficeac, Valentin Ajder

15.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea volumelor: Între moartea politicii și moartea lui Dumnezeu – Eseuri despre literatură, religie și politică, de Sandu Frunză; Model, chip, sens – Eseuri, de Pr. Ioan Chirilă; Fecioara Maria, de Corin Bianu; Întoarcerea din iad, de Camelia Răileanu, Ediție îngrijită de Florentina Toniță, Prefață de Christian Crăciun;
Lansarea volumelor 5, 6 și 7 din colecția „Arhiva Rugului Aprins”, coordonată de Marius Vasileanu: Volumul 5 – Răsboiul nevăzut al lui Paisie cel Mare, de Paul Sterian; Volumul 6 – Comentarii la Poemele filocalice scrise de Alexandru Mironescu, de Ștefan Todirașcu; Volumul 7 – Altarul spiritualității românești, de Haralambie Vasilache
Invitați: Christian Crăciun, Vianu Mureșan, Marius Vasileanu, Corin Bianu
Moderator: Valentin Ajder

16.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansare de carte: Prometeu – Raporturile dintre zeu și om, de Petre Țuțea, Ediție îngrijită de Viorel Țuțea
Invitați: Vianu Mureșan, Christian Crăciun
Moderator: Valentin Ajder

16.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansare de carte: Prometeu – Raporturile dintre zeu și om, de Petre Țuțea, Ediție îngrijită de Viorel Țuțea
Invitați: Vianu Mureșan, Christian Crăciun
Moderator: Valentin Ajder

16.30 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea cărților: DRUȘCA. Povești de la marginea pădurii, de Otilia Țeposu; Religia zeilor, de Ioan Buduca
Invitați: Invitați, Vianu Mureșan, Christian Crăciun, Otilia Țeposu, Ioan Buduca;
Moderator: Valentin Ajder

17.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansare de carte: Dosarul Marin Preda (viața și moartea unui scriitor în anchete, procese-verbale, arhive ale Securității, mărturii și foto-documente), de Mariana Sipoș
Invitați: Eugen Simion, Mariana Sipoș
Moderator: Valentin Ajder

18.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea cărților: Anamteme II, de Vasile Gogea; Seducția – Voluptate, cruzime și amăgire, de Florin Ardelean; Zeul seducției – Povestea unui Don Juan ratat, de Alexandru Nemțanu, Prefață de Christian Crăciun; Febra orientală, de Ștefana Dicu
Invitați: Bedros Horasangian, Marius Oprea, Vasile Gogea, Christian Crăciun, Vianu Mureșan, Ștefana Dicu, Alexandru Nemțanu
Moderator: Valentin Ajder

19.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea cărților: Popa’S printre mai marii lumii, Ștefan Popa Popa’S în dialog cu Ion Jianu
Toți fiii președinților, de Toma Roman Jr.
Invitați: Vianu Mureșan, Christian Crăciun, Radu Aldulescu, Marius Chivu, Toma Roman Jr. Moderator: Valentin Ajder

DUMINICĂ, 26 NOIEMBRIE

11.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
RECITAL POETIC
Eu, pietrele și Dumnezeu, de Georgeta Minodora Resteman; Domnișoara Nimeni, de Florentina Loredana Dalian; Paradoxuri de ocazie, de Nicolae Oprișan; În alt timp, în alt loc, de Umberto Piersanti; În corp de val – Poezie italiană contemporană, selecție, prezentare și traducere din limba italiană de Eliza Macadan; Case aici, case acolo, de Raul Bribete; Amintiri din Alzheimer – O poveste, de Alberto Bertoni, traducere de Eliza Macadan; Sinfonietta/Simfonietă, de Amedeo Anelli, versiune în limba română de Eliza Macadan; Demoni și demiurgi, de Alexandra Medaru; Rezervația de himere, de Ion Țoanță; Deliruri, de Cătălin Stanciu, Cu fața la pământ, de Raul Sebastian Baz; Nici urmă de dragoste, de Ruxandra Anton
Invitați: Georgeta Resteman, Florentina Loredana Dalian, Eliza Macadan, Alexandra Medaru, Ruxandra Anton, Nicolae Oprișan, Cătălin Stanciu, Raul Sebastian Baz
Moderator: Valentin Ajder

12.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Antifonar epistolar, Ion Piso în dialog cu Doru Popovici, ediția a II-a, revăzută și adăugită
Tortura pe înțelesul tuturor, ed. a III-a, de Florin Constantin Pavlovici
Invitați: Ion Piso, Christian Crăciun, Vianu Mureșan
Moderator: Valentin Ajder

12.30 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea cărților: Cartea Ceaiurilor, de Tudor Călin Zarojanu; Ciclul „Cărțile Laurei”: vol I – Laura în Ținutul Pădurilor, vol. II – De ce îndrăgește Laura Dinozaurii?, de Dan Doman; Mălini II, de Eduard Dorneanu
Invitați: Stelian Țurlea, Christian Crăciun, Vianu Mureșan, Tudor Călin Zarojanu, Dan Doman Moderator: Valentin Ajder

13.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansare de carte: O mie și una de femei. Amintirile unui hedonist, de Ion Munteanu
Invitați: Ionel Bușe, Emilia Nicolaescu, Ion Munteanu
Microrecital de chitară spaniolă – Alexandru Munteanu, absolvent al Conservatorului Superior de Muzică din Malaga, Spania
Moderator: Valentin Ajder

13.30 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansare de carte: Proximul cuantic, de E. S. Lenghel
Invitați: Aurel Maria Baros, Emil Lungeanu, Leonard Oprea, E. S. Lenghel
Moderator: Valentin Ajder

14.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea cărților: O istorie a opiniilor despre filosofia lui Eminescu, vol. I, de Ștefan Munteanu; Wittgenstein. Prolegomene pentru o filosofie a matematicii, de Iulian Grigoriu; Ipostaze feminine în proza lui Mihai Eminescu, de Iulia Murariu, prefață de Christian Crăciun
Invitați: Christian Crăciun, Ștefan Munteanu, Vianu Mureșan, Iulian Grigoriu
Moderator: Valentin Ajder

14.30 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea cărților: Misterele din Șcheii Brașovului; Nepoata vrăjitoarei, de Virginia Stanciu-Butescu; Oameni și granițe, de Mihai Cotea; Copilul rob, de Felicia Truffier
Invitați: George Trohani, Vali Iancu, Virginia Stanciu-Butescu, Mihai Cotea, Matei Mihai
Moderator: Valetin Ajder

15.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansare de carte: Giacomo Casanova: arta de a păși mereu lângă prăpastie fără a cădea în ea, de Alin Mărginean
Invitați: Silviu B. Moldovan, Alin Mărginean,
Moderator: Valentin Ajder

15.30 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea cărților: Imaginarium, de Sorin Tunaru; Interval – În căutarea fericirii și Lumina din umbra mamei, roman, de Elena Luminița Burlacu; Imaginea fără frontiere, Dorin Ștefănescu (coord.); Ramura de liliac, de Dan Iacob
Invitați: Vianu Mureșan, Christian Crăciun, Dan Iacob
Moderator: Valentin Ajder

16.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea cărților: Copilul mic, nevoia și dreptul la mișcare, exercițiu fizic și joc. Îndrumar pentru părinți, bunici, educatori, de Dumitru Biuac; Frumoșii bătrâni ai marilor orașe – Figurații, fulgurații și vibrații din lumea plăcerilor târzii, de Traian Cosma; Personalități tecucene în Academia Română, de Ionel Necula
Invitați: Ionel Necula, Dumitru Buiac
Moderator: Valentin Ajder

16.30 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea căților: Cartea-n bucate. Aventuri la marginea farfuriei, de Adrian Voicu; Dărâmătoarele, roman, de Oana Borviz; Anotimp de păsări, de Iulia Vucmanovici
Invitați: Vianu Mureșan, Christian Crăciun, Oana Borviz, Iulia Vucmanovici
Moderator: Valentin Ajder

17.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea cărților: Sandu Tudor și asociațiile studențești creștine din România interbelică, de Carmen Ciornea; Societatea ca proiect în viziunea lui Ortega y Gasset, de Jorge Acevedo. Traducere de Emilia Irina Strat și Daniel Mazilu. Ediție îngrijită de Daniel Mazilu
Invitați: Carmen Ciornea, Emilia Irina Strat, Daniel Mazilu
Moderator: Valentin Ajder

17.30 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea cărților: Anarhetipul sau… un frate tânăr, de Dorin Liviu Zaharia, Ediție îngrijită de Doru Ionescu și Magda Soare; Timpul chitarelor. Florian Pittiș, Dorin Liviu Zaharia și epoca Folk, de Doru Ionescu
Prezintă: Doru Ionescu, Valentin Ajder

18.00 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea cărții: Identitate, cineroman, de Mihai Mihăescu
Prezintă: Mihai Mihăescu, Valentin Ajder

18.30 EDITURA EIKON – nivelul 0.00:17
Lansarea cărților: Tiranul Banderas și Curtea Miracolelor, de Ramón Del Valle-Inclán. Traducere, Studiu introductiv şi Tabel cronologic de Edgar Papu; Când omida devine fluture sau dictatura română văzută de o adolescentă liberă, de Anca Marina; Bucureştii romantici. De la veacul fanariot… la Belle Epoque. Pagini antologice din istoria politică şi sentimentală a Capitalei, de Corneliu Şenchea; Cavalerul nopții, de R. G. Criss
Invitați: Manuela Hărăbor, Vlad-Ion Pappu, Corneliu Șenchea
Moderator: Valentin Ajder

VIZIUNI EXTATICE

15171085_10209467759743184_2351133966324021961_n

Pornesc de lângă cioata vișinului bătrân
Miroase a fum
Ca să îmi treacă de urât fredonez primele acorduri
Ale cântecului ,,the man who sold the world’’
Pe tălpile bocancilor se lipesc bucăți de ziare
Arse pe margini
Drumul e greu în jurul meu statuile putrezesc
diavolul ridică moschei salafisme și bordeluri
În care se vând femei neîncepute și mere caramelizate

Am ajuns în oradour-sur-glane
Aici rugăciunea este un exercițiu demodat
Carnea oamenilor morți își schimbă prețul de referință
La fiecare bătaie de inimă părăsită

Intru în casa ioanei
Buon giovedi îmi spune o femeie care spală pereții
Mă bucur că te văd
Ioana te așteaptă învelită în folii termice
Are buzele cusute și unghiile vopsite cu sânge de orfan
Mulțumesc și deschid o ușă cenușie
Mă așez lângă patul ioanei
Nu ne privim nu ne strângem gemetele
În vise caduce
șoptesc cuvinte neînsemnate
miros a fum
îmbrățișarea noastră e mai otrăvită
ca o lacrimă băută înainte
de orgasm

Eduard Dorneanu
Din volumul ,,Sublimare”-Editura Eikon

FRUCTUL ASCUNS

15171085_10209467759743184_2351133966324021961_n

Lipsesc șaișpe cartușe
Din încărcătorul pistolului mitralieră
Nu am cu cine vorbi
Ioana e beată
Nu am semnal la telefon
Beatrice are nările albe albe
și vorbește cu micul cactus

afară
toamna vindecă ogorul de pașii umbrelor
fluxul de energie
activează karma colectivă
și camera se umple cu sângele alb
izvorât din ochii și sfârcurile
femeilor

vreau să plec
mi-e poftă de ginul îndoit cu sânge
rămas nebăut în casa concubinelor

ies afară alături de ioana
cine întreabă ea
cine naiba mă atinge cu limba și degetele pe sâni
nu pot merge nici măcar legată de
cuvintele diavolului
unde mă duci eduard
zâmbesc și mă descalț
lasă dracului văicăreala îi spun ioanei
ai grijă să nu mă calci pe picioare
hai lasă-te în genunchi
și începe să numeri
din șaișpe în șaișpe
până la ultima curgere
din pântecul tău

Eduard Dorneanu
Din volumul ,,Sublimare”-Editura Eikon

FORNICAȚIE

15171085_10209467759743184_2351133966324021961_n

palmele ioanei se odihnesc pe șoldurile mele
e o nouă zi a recunoștiinței
gemetele noastre nasc puncte cuantice
suntem binecuvântați pentru fiecare introspecție morganatică
nu e nevoie de accesorii nici de promisiuni
hipersensibilitatea se câștigă prin dureri compensatorii

palmele ioanei se încălzesc
apoi lasă loc buzelor
le privesc cum urcă și coboară lacome
ude senzuale
simt
buzele ioanei palmele ioanei și
bătăile de inimă ale
unei regine

mă ridic și îi cer ioanei
să se așeze cu fața la sfântul altar
voi asocia imaginea ei cu dulceața
flagelării
lovesc
pe albul ioanei apar cearcăne vegetale
știu
din trupul ei va curge mir alb
înainte ca ecoul vorbelor mele
să sape în carne

Eduard Dorneanu
Din volumul ,,Sublimare”-Editura Eikon

47

15171085_10209467759743184_2351133966324021961_n

Domnul mi-a strigat numele
Pentru a patruzeci și șaptea
Toamnă

Mă plimb desculț prin livadă
Alături de îngerul de pază
Adunăm roade căzute în noroi
și acoperim răni albastre

un măr de la fratele pom oblio
o nucă de la fratele pom sibil
un măr de la Ioana mărul ionatan
alt măr de la fratele pom fiindcă
și încă un măr de la Helga
mărul de pe hat

eduard eduard eduard
domnul mi-a strigat numele
plouă
alerg prin noroi împreună cu îngerul de pază
repede spune el
să punem undeva roadele fraților pomi
să nu obosești frate om
să nu obosești

Domnul mi-a strigat numele
Pentru a patruzeci și șaptea
Toamnă
Aproape de cerdacul casei mele de lemn
În paradisul singurei iubiri
Acasă
La mălini

Eduard Dorneanu
Din volumul ,,Sublimare”-Editura Eikon

GASPING

15171085_10209467759743184_2351133966324021961_n

Liniștea camerei este răspunsul canonic trimis din îmbrățișare în îmbrățișare
Până la doliul arcuit al cărnii

eu și ioana suntem contestatari pasivi ai acestei zile generatoare de superficialitate
respirația mea anunță iminenta explozie albă
nu îmi pasă dacă umanitatea s-a retras într-un episod depresiv major
ce importanță are dacă diavolul este acum un perigeu imaculat
mișcările mele par arme tectonice gata să fragmenteze noaptea celor trei califi
și da urmează explozia albă
marea simfonie a potenței care aprinde sfârcurile ioanei

cine naiba ar fi crezut că liniștea este un răspuns canonic
iar arborele meu va prinde rădăcini în doliul arcuit al cărnii ioanei
ai grijă să nu îmi rupi pleoapele spune ioana
să nu mă lași fără întuneric înainte ca unul dintre noi să fure din nefericirea celuilalt
cum poți cere asta ioana
putem fi bogați chiar dacă împărțim un singur ochi o singură nefericire
și o singură respirație mai fierbinte ca sărutul domnului
pe pânza de mormânt a fiului său

Eduard Dorneanu
Din volumul ,,Sublimare”-Editura Eikon

DISPENSĂ SENTIMENTALĂ

15171085_10209467759743184_2351133966324021961_n

iza va ajunge poimâine la praga
Amintirile ei se vor topi la impactul cu trotuarele cehe
știu că va avea de ales între o promenadă alături de kefi teta și libuse
și o selfie făcută lângă turnul de pulbere

încă din prima zi va avea nevoie de un transfer de agresivitate
e simplu
îmbătrânirea inimii va începe printr-o dispensă sentimentală
nu este necesară tortura matinală sau aroma magică de zyklon b
ajung feliile de pâine ciclame înghițite cu privirea fixată pe operele decadente
ale lumii doctrinale

călătoria va continua
iza este indiferentă la dimensiunea realității
ecoul elaborat al bătăilor de palme maschează sadismul intelectual
frontul lipsit de tranșee își ascunde victimele în căni și paturi
unde ritualul împerecherii poate să deschidă porți ianusiene la fiecare penetrare a inimii

iza va ajunge poimâine la praga
Diavolul va arunca de pe acoperișul mănăstirii prenov
Pantaloni negri tricouri albe și praf argintiu cu gust de bere botezată
Ai nevoie de o dispensă sentimentală strig eu privind șoseaua moartă a satului meu
Vei blestema atât de frumos încât vizitatorii galeriei futura se vor așeza în genunchi cu fața către mecca
și nimeni absolut nimeni
nu va mai avea curajul să se sinucidă în mala strana
nici apostolii agramați ai neoapocalipsei nici târfele aduse din provinciile imperiului-șarpe
sper că vei înțelege asta iza
înainte de a săpa cu unghiile trepte în carnea bulevardelor bolnave
ține ochii închiși
ritualul împerecherii poate să deschidă porți ianusiene la fiecare penetrare a inimii

Eduard Dorneanu
Din volumul ,,Sublimare”-Editura Eikon

DEBRIEFING

15171085_10209467759743184_2351133966324021961_n

Vânturile toamnei au legat diavolul de trunchiul nucului sybil
Personalitatea sa histrionică atrage nori mutilați și fragmentează naivitatea legendelor rurale
În jurul nostru se întinde un câmp infinit
Diavolul vorbește fără încetare iar din cer cad saci negri plini cu pământ uscat
Urmele mele și ale celor care au trăit cu mult înainte ca eu să învăț să respir
Imunizează răutatea legată de trupul nucului copil

Diavolul spune
Iată stau aici alături de voi ca un marinar cu brațe de piatră
Spinarea mea se îndreaptă sub rugăciunile inutile și mereu aceleași
Pariați pe hazard oameni buni
Nu așteptați ca umbrele norilor să facă drifturi pe mormintele proaspăt săpate
Înfigeți lame tocite în carnea și sângele celor pe care voi vă închipuiți că îi iubiți

Privesc și ascult
Prezența maleficului simplifică alagerile autumnale
Pământul și cerul sunt în plină anduranță psihologică
Văd cum femeia ciclop își schimbă tainele de vară tot lângă nucul sybil
La căldura otrăvii și sub umbra norilor mutilați
Spate în spate cu îngerul căzut pe verdele câmpului infinit

Îmi cresc roade brumate repetă diavolul
Te-am auzit îi răspund așezându-mă pe o cioată de brad
știu că te dor brațele și vrei să guști din lumina noilor născuți
din cer cad saci negri de pământ uscat
diavolul țipă și cere protecția femeilor care au refuzat să nască erezii
lasă-mă să beau măcar sânge de târfă din căușul murdar al ioanei strigă el
te voi răsplăti cu blesteme și furtuni care îți vor albi părul
amintirile scrisorile de dragoste

mă apropii de nucul sybil
femeia ciclop se așază între mine și verdele infinit al dorinței
lasă-mă să beau măcar sânge de târfă strigă din nou cel înlănțuit
nu pot răspunde
vânturile toamnei leagă palmele mele de coapsele femeii
nuditatea ei e rece și umedă
ca o zi monotonă în care domnul îmi dă dezlegare
pentru a revărsa izvorul alb în labirintul sacru al celei care mă imploră
să îi ascult gemetele de la început și până la durere
înlănțuit

Eduard Dorneanu
Din volumul ,,Sublimare”-Editura Eikon