Mălini-15 August/2018

O pătură gri așezată pe iarbă între vișinii Sasha și Marko. O farfurie cu gogoși rotunde și crocante. O cană mare de apă rece adusă de la fântâna cu roată de lemn. Foșnetul misterios al strujenilor. Chemările păsărilor de noapte. Asta e lumea atât de dragă sufletului meu . E Mălini, cel mai frumos loc din Univers.
Stau pe spate și privesc stelele. Sunt multe, tare multe.
-Eu sunt un nor pe care furtunile nu îl pot modela.
-Și eu sunt un nor pe care furtunile nu îl pot modela, spune îngerul de pază.
-Și tu?, frate înger.
-Și eu, frate om.
Mâncăm și bem apă proaspătă. Fratele înger se ridică și fâșcâie asemeni unui flăcău bucovinean. Veselia lui sporește lumina stelelor. Fâșcâi și eu. Fratele înger râde și plânge în același timp. Cu lacrimi de lumină curată. . .

Eduard Dorneanu
Mălini-15 August/2018

Mălini-6 August 2018

Plouă. Stau sub brațele teiului din dreptul porții. Pomul îmi ocrotește singurătatea și nerăbdarea. Privesc cum alunecă pe șosea, mașinile celor care se întorc de la Mănăstirea Slatina . A fost hram și mare adunare de oameni. Acum mulți ani, mergeam și eu acolo.
Rup o frunză de tei. Îndoi degetul mare și cel arătător de la mâna stângă, apoi așez frunza deasupra lor și o lovesc cu palma dreaptă. Frunza pocnește destul de tare.
-Ha, ha,ha, râd ca un puștan nepăsător la otrava efemerelor ploi.
Pentru câteva minute, nu mai zăresc nicio mașină. Pe zoană, apare Ify, pisica neagră. Trece pe lângă mine, apoi sare poarta și fuge înspre casă. În vecini, nu mai există pisici, așa că Ify se simte singură și caută necontenit prieteni. Pisicile sunt greu de găsit. La fel și oamenii. Foarte greu de găsit. . .

Eduard Dorneanu
Mălini-6 August 2018